Legea insolvenţei este din 2006. A fost actualizată în 2014 (AICI).

În 2018, Guvernul (Ponta) a propus nişte modificări, care aveau un singur scop:
Statul/Fiscul să fie favorizat în recuperarea creanţelor.

Nu a fost cum a vrut Executivul (AICI) pentru că erau nişte propuneri ilegale (combătute de jurişti)… dar, în primul rând, pentru că s-au opus practicienii în insolvenţă – cunoscuţi în mediul public ca administratori sau lichidatori judiciari.

Practicienii susţin că legea nu îi obligă să publice Raportul privind cauzele insolvenţei.

“Paranteză”: Legea 85 (din 2006, ulterior din 2014) este creaţia UNPIR, parlamentarii doar au aprobat-o!

OUG 88/2018 spune aşa:

Articolul 170 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 170
Acţiunea prevăzută la art.169 se prescrie în termen de 3 ani. Prescripţia începe să curgă de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a contribuit la apariţia stării de insolvenţă, dar nu mai târziu de data publicării în BPI a raportului administratorului judiciar/lichidatorului judiciar prevăzut de art.58 alin.(1) lit. b) sau, după caz, art. 64 lit. a).”

Eu, ca nespecialist, înţeleg că ESTE OBLIGATORIE publicarea în BPI a Raportului privind cauzele insolvenţei. Altfel, cum ne raportăm la “data publicării în BPI” – art.170?

Dacă nu am înţeles eu bine, dacă am interpretat greşit… aştept comentariile/părerile Dumneavoastră, ale practicienilor în insolvenţă.

Dacă nu am greşit şi am înţeles bine… aştept să publicaţi aceste rapoarte! La fiecare insolvenţă de care vă ocupaţi! LA TOATE, mai exact!



SUPERVIZOR.ro On Ianuarie - 4 - 2020

Leave a Reply