Draftul modificărilor la Legea insolvenţei, consultat de G4Media.ro şi Supervizor.ro, arată că Ministerul Finanţelor vrea să stabilească un termen de maxim 30 de zile în care să fie judecate cererile de trecere la faliment pentru firmele aflate în insolvenţă.

Alte măsuri propuse de Ministerul Finanţelor arată că administratorul judiciar va urmări operaţiunile derulate de debitoare, în condiţiile în care până acum administratorul special nu era supravegheat de administratorul judiciar

Citiţi mai jos principalele modificări la Legea 85/2014 propuse de Ministerul Finanţelor şi Comisia Naţională de Prognoză şi aflate în dezbatere interministerială.

Modificări propuse de Ministerul Finanţelor Publice

¤ Administratorul judiciar va avea dreptul (sau chiar obligaţia) de a urmări operaţiunile derulate de debitoare. Până acum, administratorul special nu era supravegheat de administratorul judiciar.

¤ O modificare neclară se referă la cazul în care debitoarea se cere în insolvenţă, iar “cuantumul creanţelor bugetare ar trebui să fie mai mic de 50% din totalul creanţelor debitoarei“. Se înţelege că nu te poţi cere în insolvenţă dacă ai doar datorii la stat!

¤ Instanţa nu va mai putea desemna în funcţia de administratorul judiciar provizoriu un practician propus de debitoare. Este o super-modificare ce vine în sprijinul creditorilor, dar care probabil nu va fi agreată de UNPIR. Administratorul judiciar provizoriu întocmeşte raportul privind cauzele insolvenţei şi identifică persoanele vinovate de intrarea firmei în incapacitate de plată. Fiind propus de debitoare (la ora actuală), acesta nu acuză decât foarte rar administratorii societăţii.

¤ Creditorul care are şi şi calitatea de administrator special nu va putea vota cu privire la deciziile referitoare la activitatea curentă a debitorului. O măsură aparent benefică, dar care va putea fi fentată uşor, fie prin cesionarea creanţei, fie prin numirea unui interpus ca administrator special.

¤ Apar restricţii la desemnarea Comitetului Creditorilor, în sensul că nu vor mai putea fi aleşi creditori aflaţi în relaţii de afiliere cu debitorul insolvent. Ideea este bună – se elimină posibilitatea ca debitoarea să controleze Comitetul Creditorilor (cum se întâmplă acum la multe insolvenţe).

¤ În raportul LUNAR, administratorul judiciar va menţiona “conduita debitorului în raport cu organul fiscal central sau local, cu indicarea aspectelor relevante ce rezultă din respectarea obligaţiilor fiscale, inclusiv cele referitoare la autorizări sau autorizaţii necesare desfăşurării activităţii, a eventualelor acte de control încheiate de organe de control”. La ora actuală, rapoartele LUNARE se întocmesc trimestrial sau chiar mai rar, înaintea fiecărui termen de judecată, şi în foarte multe cazuri nu spun mai nimic despre activitatea debitoarei.

¤ Pentru creanţele născute după deschiderea procedurii de insolvenţă, legiuitorul vrea să stabilească termene pentru soluţionarea cererilor de plată şi sancţiuni pentru administratorii judiciari care nu le respectă. Acum nu există aşa ceva, iar administratorii judiciari soluţionează cererile de plată când vor ei.

¤ După deschiderea procedurii de insolvenţă, inspecţia fiscală va fi efectuată “pe baza analizei de risc”. La ora actuală, inspecţia fiscală trebuie efectuată la toate firmele care intră în insolvenţă şi apar perioade în care numărul de insolvenţe depăşeşte capacitatea de control a Fiscului.

¤ Se urmăreşte înscrierea la masa credală CU DREPT DE VOT a creanţelor fiscale contestate. La ora actuală, acestea sunt înscrise fără drept de vot sau nu sunt înscrise deloc în tabelul creditorilor până la soluţionarea litigiului juridic.

¤ Planul de reorganizare ar putea să propună plata a numai 50% din creanţele bugetare negarantate, cu îndeplinirea mai multor condiţii. Acum, planurile de reorganizare prevăd plata integrală a acestor datorii, ceea ce nu se întâmplă în realitate şi determină intrarea debitoarelor în faliment. În motivarea măsurii se spune că, la ora actuală, Fiscul recuperează 4% din creanţele bugetare negarantate!

¤ Cererile de trecere la faliment (de la insolvenţă) vor fi judecate în termen de maxim 30 zile. La ora actuală, acestea se judecă după multe luni de la depunere, după cum vrea judecătorul sindic.

Modificări propuse de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză

¤ Dacă debitoarea înregistrează datorii la stat în perioada de reorganizare judiciară, administratorul judiciar este obligat să notifice ANAF, iar instituţia îi blochează conturile în 48 de ore, iar după 10 zile se trece la faliment dacă nu sunt achitate datoriile respective. Partea “frumoasă” a acestei modificări este că administratorul judiciar este pasibil de amenzi de la 50.000 lei la 100.000 lei dacă nu anunţă ANAF despre datorii în 24 de ore de la împlinirea unui termen care nu este foarte clar definit.

¤ În cazul falimentului, primele creanţe care trebuie plătite vor fi cele bugetare… numai că aici s-ar putea să existe o problemă de constituţionalitate, după cum precizează chiar juriştii de la Ministerul de Finanţe. Demn de semnalat este faptul că Fiscul “s-a pus pe primul loc”, chiar şi înaintea salariaţilor… sau înaintea “depozitelor eligibile în sensul prevederilor cuprinse în legislaţia privind schemele de garantare a depozitelor” în cazul falimentului unei instituţii de credit!

¤ Şi bomboană de pe colivă: debitorii faţă de care este deschisă procedura de insolvenţă de mai mult de 5 ani şi înregistrează creanţe bugetare… vor trece automat la faliment. Vineri, 7 septembrie 2018, s-au împlinit 7 ani de când REALITATEA TV este în insolvenţă! (sursa foto: magazinulprogresiv.ro)

Articol realizat în colaborare cu G4MEDIA



9 Septembrie 2018

10 Opinii până acum.

  1. eu says:

    Ati uitat ca legea civila se aplica numai pt viitor si nu retroactiveaza, astfel incat dosarele aflate pe rol vor ramane supuse vechii legi.
    Mai mult, dosarulului despre care vb dvs la final ii este aplicabila Legea 85/2006,daca nu ma insel.

    • SUPERVIZOR.ro says:

      În documentul analizat, care se vrea a fi proiect de OUG, se spune exact aşa:
      “Dacă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, debitorii se află în stare de insolvenţă de mai mult de 5 ani şi înregistrează creanţe bugetare, se aplică, de drept, dispoziţiile art…” (care se referă la trecerea la faliment).

      • eu says:

        Nu am sa.mi permit sa va contrazic intrucat nu am citit acel draft. Insa principiul pe care eu l.am amintit este unul fundamental al dreptului civil.

        O chestiune de forma:in mesajul dvs scrieti asa “debitorii se află în stare de insolvenţă de mai mult de 5 ani şi înregistrează creanţe bugetare” si nu spune “debitorii fata de care este deschisa procedura de insolvenţă de mai mult de 5 ani şi înregistrează creanţe bugetare”.

  2. Suciu Adriana Tatiana says:

    Bună ziua. Cu privire la modificările care se intenționează a fi efectuate și cu comentariile acestora fac următoarele mențiuni, în calitate de practician în insolvență:
    Într-adevăr în prezent practicianul în insolvență poate fi numit la cererea debitorului, a creditorului sau de către judecătorul sindic dacă nu există solicitări în acest sens. Dacă lichidatorul judiciar provizoriu este numit de către debitor, la primul termen după deschiderea procedurii insolvenței acesta va fi schimbat cu practicianul în insolvență confirmat de adunarea creditorilor. Până la acel termen se fac mare parte a actelor de procedură (notificări, tabelul creditorilor, inventariere, evaluarea bunurilor aferente creanțelor garantate, raportul privind cauzele ajungerii în starea de insolvență, desemnarea administratorului special etc.), iar lichidatorul confirmat de creditori trebuie să-și însușească sau nu actele întocmite până la data confirmării acestuia. În prezent procedura insolvenței este o procedură dedicată strict creditorilor, iar un practician în insolvență confirmat de creditori (în condițiile în care cei mai mai creditori au diverse proceduri de agreere, inclusiv ANAF-ul)nu va putea fi obiectiv, acesta devenind un instrument al creditorilor. Deci dacă practicianul confirmat consideră că prin raportul privind cauzele ajungerii în starea de insolvență nu au fost stabilite în mod corect cauzele și stabilește fapte care potrivit legii presupun angajarea răspunderii, atunci poate completa raportul inițial și poate formula cererea de angajare a răspunderii.
    În opinia mea modalitatea prin care se va numi un practician în insolvență ar trebui să asigure obiectivitatea acestuia, astfel încât o firmă ajunsă în insolvență să aibă șanse de redresare, iar creditorii să nu angajeze practicieni în insolvență cu care negociază pe banii debitoarei. Este foarte simplu să negociezi cu anumiți practicieni în insolvență, cărora li se aprobă onorarii fixe și variabile din banii debitoarei, iarsingurii beneficiari ai procedurii să fie creditorii.
    În ceea ce privește propunerea privind supravegherea de către administratorul judiciar a demersurilor efectuate de entitate în procedura generală a insolvenței sau în procedura de reorganizare judiciară, apreciez că aceasta este nerealistă și nu este coroborată cu celelalte prevederi din legea insolvenței, inclusiv cele referitoare la ridicarea dreptului de administrare.
    Propunerea de modificare privind urmărirea de către practicianul în insolvență a obligațiilor fiscale ale societății debitoare pare mai degrabă un transfer al atribuțiilor organelor fiscale în sarcina administratorului judiciar, ori administratorul judiciar trebuie să realizeze atribuțiile care revin potrivit legii și nu să lucreze în favoarea unui singur creditor, chiar dacă acesta este creditorul bugetar.
    Trebuie remarcat faptul că creditorul bugetar este acela care dispune de cele mai multe pârghii (emite decizii, dispune de organe proprii de executare silită, are acces la informații referitoare la activele agentului economic etc.) pentru recuperarea creanțelor pe care le deține, și acesta este cel mai protejat de Legea insolvenței, în detrimentul celorlalți creditori, iar prin această propunere de modificare se dorește transferul obligațiilor privind urmărirea debitelor reprezentând impozite și taxe în sarcina practicianului în insolvență. Oare vor aproba și onorarii lunare la nivelul salariilor funcționarilor publici pentru efectuarea acestor demersuri?
    Mai degrabă ar trebui revizuită Legea insolvenței în sensul stabilirii unui tratament echitabil al creditorilor, inclusiv al creditorului bugetar, prin armonizarea legislației cu cea a UE.
    Rapoartele întocmite lunar sau trimestrial în procedura insolvenței descriu în mod succint demersurile efectuate, iar practica privind întocmirea și publcarea acestora diferă de la o instanță la alta, așa cum se poate observa din Buletinul Insolvenței.
    Cu respect,
    Adriana Suciu

    • SUPERVIZOR.ro says:

      Propunerile din documentul analizat au un singur obiectiv major:
      Fiscul să-şi recupereze banii, ÎNAINTEA TUTUROR şi cât mai repede… iar administratorii judiciari şi judecătorii sindici să lucreze pentru Fisc, eventual să facă şi treaba funcţionarilor de la Finanţe.

  3. IVANCIU bICA -practician in insolventa says:

    Modificarile propuse trebuie sa vizeze armonizarea legislatiei romanesti, in domeniu, cu directivele UE !

  4. Popescu Ioana says:

    Ce se va întâmpla mai exact cu Oltchimul care este în insolventa din ianuarie 2013?Activele nu sunt încă plătite deși cumparatorul există?Se va anula vânzarea?

    • SUPERVIZOR.ro says:

      Probabil că nu.
      La unele propuneri de modificări s-a renunţat, nu s-a mai spus nimic de firmele care sunt în insolvenţă de mai mult de 5 ani.

Spune-ți opinia