LACTAG SA Costeşti (CUI: 129103), societate care deţine, conform site-ului propriu, cea mai mare fabrică de prelucrare a laptelui din sudul ţării, a intrat în insolvenţa la propria cerere, decizia fiind pronunţată de Tribunalul Specializat Argeş pe 12 februarie 2016 (Dosar nr.22/1259/2016).
În documentaţia depusă la dosar, debitoarea precizează că datoriile faţă de furnizori, bănci, instituţii publice şi datorii salariale restante se ridică la suma de 67.387.373 lei, defalcată astfel:
- furnizori – 15.500.646 lei
- bănci – 23.399.615 lei (Raifeissen Bank – 16.465.457 lei, Unicredit Bank – 1.024.138 lei, Garanti Bank – 5.910.020 lei)
- datorii pentru leasing – 3.712.733 lei
- instituţii publice – 833.783 lei (bugetul de stat, fonduri speciale – 363.414 lei, bugetul de asigurări sociale – 470.369 lei)
- datorii salariale şi alte creanţe faţă de personal – 1.016.123 lei
- alţi creditori – 22.924.473 lei.
Societatea argeşeană, cu un efectiv de 323 angajaţi permanenţi, mai precizează că datoriile restante către furnizori care depăşesc 60 de zile de la scadenţă sunt în cuantum de 11.034.050 lei.
Înfiinţată în anul 1956 ca Întreprindere de Industrializare a Laptelui, LACTAG SA a fost preluată, pe 18 iunie 2012, în urma unor tranzacţii pe piaţa de capital, de către Robert IRIZA (48 de ani) şi Adriean ASAN-MIC (46 de ani), cei doi deţinând 98,04% din acţiunile companiei. În 2013, cifra de afaceri a crescut de peste 3 ori, ajungând la 60,95 milioane lei, în timp ce profitul net a urcat la peste un milion lei, faţă de 407.249 lei în 2012.
În 2014, vânzările au crescut din nou, până la 71,86 milioane lei, iar profitul net a ajuns la 2,65 milioane lei. Aceste performanţe au fost realizate pe fondul creşterii datoriilor, care se cifrau la 64,15 milioane lei la 31 decembrie 2014, dată la care creanţele erau de numai 4.298.209 lei, stocurile valorau 8.641.072 lei, iar în casă şi conturi exista suma de 565.855 lei.
În cadrul procedurii prevăzute de Legea 85/2014, administrator judiciar provizoriu a fost numit practicianul în insolvenţă CITR Filiala Bucureşti SPRL („cu o retribuţie lunară de 500 lei, la care se adaugă TVA”), iar data de 29 martie 2016 reprezintă termenul limită de înregistrare a declaraţiilor de creanţă. Prima şedinţă a Adunării Creditorilor este programată pe 25 aprilie 2016.
Interesant este faptul că, în timp ce şi alţi creditori au cerut insolvenţa LACTAG SA, câţiva s-au opus deschiderii procedurii, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală IBNA Baloteşti formulând o cerere de recuzare a judecătoarei Cristina BĂRĂILĂ. Solicitarea a fost respinsă, aceeaşi soartă având şi cererea debitorului LACTAG SA „de obligare a petentului la plata de despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a formulării cererii de recuzare”.
Situaţia de incapacitate de plată este susţinută nu numai de datoriile invocate de debitoare, ci şi de situaţia de la CIP (Centrala Incidentelor de Plăţi), unde LACTAG SA figurează cu 14 cecuri şi 1.403 bilete la ordin refuzate la plată, în valoare totală de 13,31 milioane lei. Este adevărat că 123 de bilete la ordin au fost refuzate la plată în 2009-2010, dar celelalte 1280 de incidente (plus cele 14 cu cecuri) au fost înregistrate din septembrie 2015 şi până în prezent.
Chiar dacă, în 2013, a intrat şi pe piaţa mezelurilor şi a produselor din carne (prin achiziţionarea unei fabrici de mezeluri din zona Craiovei), societatea LACTAG SA este cunoscută drept un important jucător pe piaţa produselor lactate. Şi parcă începe să devină dubios faptul că numai văcuţele din acea zonă a ţării au o problemă: întâi a fost insolvenţa ECOLACT PROD SRL Păuleşti, iar acum scandalul de la BRĂDET şi incapacitatea de plată de la LACTAG SA. (sursa foto: facebook.com)