Monitorizez dosarele de insolvenţă/faliment de câţiva ani.

Nu prea mă ajută statisticile ONRC (asta e din mai 2020), dar insist să susţin că în ultima perioadă s-au înmulţit cererile de insolvenţă. Atât cele ale debitoarelor, cât şi MAI MULT ale creditoarelor.

Consider că, la ora actuală, sloganul/principiul celor mai mulţi operatori economici este “Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa“. Şi mi se pare corect!

Hai să explic:

¤ Dacă aveţi de recuperat peste 50.000 lei de la un partener de afaceri… pierdeţi o grămadă de bani şi de timp dacă apelaţi la demersurile juridice clasice (ordonanţă de plată, încuviinţare executare silită)

¤ Dacă cereţi insolvenţa debitoarei… în 3-4 luni vă plăteşte datoria! Şi achitaţi (sau nu!) o taxă de timbru, de 200 lei.

Desigur, există şi varianta să nu primiţi banii şi debitoarea să intre în insolvenţă.
Şi dacă nu v-a plătit ca să nu intre în insolvenţă, aveţi impresia că v-ar fi plătit în cazul acţiunilor (în instanţă) de executare silită?

Prin urmare şi-aşa deci… dacă aveţi de luat mai mult de 50.000 lei de la un partener de afaceri (50.000 lei este noua sumă minimă prevăzută de lege), eu zic să-i cereţi insolvenţa! La ora actuală, e cea mai eficientă metodă de “executare silită”!

SUPERVIZOR.ro On July - 27 - 2020

3 Responses so far.

  1. Florin says:

    S-a majorat suma minima la 50.000 lei din ce stiu eu dar poate gresesc .
    A se verifica legea 113/2020 !

    • SUPERVIZOR.ro says:

      Mulţumesc!
      Văd şi eu că Legea 113/2020 spune de 50.000 lei, dar eu vă spun că toate instanţele se raportează la 40.000 lei.

      • Mihai Rosu says:

        nici o instanta nu mai pronunta deschiderea procedurii de insolventa, pentru cererile depuse dupa data de 11 iulie 2020, daca creanta nu este mai mare sau egala cu 50.000 lei

Leave a Reply