În DOSARUL TRANSFERURILOR, Gheorghe COPOS a fost condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare şi a „beneficiat” de următoarele măsuri financiare:
- a fost obligat la plata către partea civilă Statul Român (ANAF) a sumei de 63.908 lei, precum şi la obligaţiile fiscale accesorii calculate în conformitate cu legislaţia fiscală, de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal, prejudiciu creat prin transferul fotbalistului Cristian Dulca;
- confiscarea sumei de 150.000 USD (transferul fotbalistului Dulca Cristian);
- plata (în solidar cu Ioan Becali şi Gheorghe Popescu) către ANAF a sumei de 2.296.097 lei, precum şi la obligaţiile fiscale accesorii, prejudiciul creat prin transferul fotbalistului Florin Bratu;
- confiscarea sumei de 510.007 USD (transferul fotbalistului Bratu Florin);
- plata cheltuielilor judiciare avansate de stat – 108.000 lei.
Deşi s-a bătut cu pumnul în piept că e printre puţinii care au achitat prejudiciul, deşi fiica lui a anunţat, în august 2014, printr-o scrisoare publică faptul că tatăl ei a plătit prejudiciul, FOTBAL CLUB RAPID SA (CUI 18536665) nu pare a fi de acord, din moment ce a intentat un proces prin care solicită DE LA GHEORGHE COPOS suma de 1.330.237 USD.
Cererea a fost depusă la Tribunalul Bucureşti pe 29 septembrie 2014 (Dosar 16239/3/2014), iar reclamantul FOTBAL CLUB RAPID SA susţine că „pretenţiile se întemeiază pe soluţia pronunţată în Decizia penală nr. 222/A/04.03.2014 în dosarul nr. 3134/3/2009* aflat pe rolul CAB” (sentinţa din DOSARUL TRANSFERURILOR). Următorul termen de judecată (al 10-lea) este pe 28 septembrie 2015, ultima amânare având următoarea motivaţie: „Pentru ca părţile să ia cunoştinţă de cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta Asociaţia Fotbal Club Rapid„.
Într-adevăr, decizia din DOSARUL TRANSFERURILOR menţionează FOTBAL CLUB RAPID SA ca parte vătămată în cazul ambelor transferuri, numai că banii cu care a fost prejudiciată societatea au fost încasaţi (confiscaţi) de Statul Român. Sărind peste faptul că suma solicitată de RAPID este dublă faţă de cea confiscată (probabil au calculat dobânzi), banii ar trebui să îi pretindă de la Statul Român, că Gheorghe Copos i-a plătit o dată. Situaţia se aseamănă cu cea dintr-un celebru banc cu un rabin – toate părţile au dreptate. Cum rabinul e doar în banc, rămâne ca instanţa să stabilească dacă solicitarea celor de la RAPID este întemeiată.