Laura-Iuliana SCÂNTEI (foto) a ajuns senator al României în urma alegerilor din 2016 şi nici până acum nu s-a lămurit dacă la momentul respectiv era membru al partidului care a propulsat-o în această funcţie (detalii AICI). Tot atunci, presa locală o prezenta drept o „nulitate controversată”.
Şi înainte de a deveni parlamentar, dar mai ales după, Biroul Individul Notarial care îi poartă numele reprezintă principala sursă de venit a acestei persoane, iar veniturile nete declarate de Laura-Iuliana SCÂNTEI în ultimii ani (doar din notariat) sunt următoarele:
- 2015 – 1.367.725 lei
- 2016 – 2.425.800 lei
- 2017 – 2.120.400 lei
- 2018 – 2.287.067 lei
Dacă tragem linie rezultă 8,2 milioane lei în ultimii 4 ani… şi deosebit de interesant este faptul că SCÂNTEI nu a declarat nimic la rubrica din declaraţiile de interese intitulată „Contracte, inclusiv cele de assistenţă juridică, consultanţă juridică, consultanţă şi civile, obţinute oi aflate în derulare în timpul exercităţii funcţiilor mandatelor sau demnităţilor finanţate de la bugetul de stat, local şi din fonduri externe ori încheiate cu societăţi comerciale cu capital de stat sau unde statul este acţionar majoritar/minoritar„.
Această lipsă a „contractelor cu statul” din declaraţii este surprinzătoare cel puţin pentru anul 2018 (declaraţia din iunie 2019) deoarece BIN Scântei Laura-Iuliana a autentificat două contracte de vânzare încheiate de OLTCHIM SA în cadrul procedurii de insolvenţă (detalii AICI).
OLTCHIM SA este o societate cu capital majoritar de stat (54,81% din acţiuni sunt deţinute de Ministerul Economiei), iar la finalul anului trecut au fost vândute active de 127 milioane euro (exclusiv TVA), tranzacţie în urma căreia administratorul judiciar (BDO Business Restructuring şi Rominsolv) a încasat 4% din sumă, adică 5,12 milioane de euro, potrivit avocatului Gheorghe PIPEREA (reprezentantul Rominsolv).
Cu siguranţă că aceste contracte de aproape 600 milioane lei nu au fost autentificate gratuit de către BIN Scântei Laura-Iuliana şi în acest caz apare întrebarea „de ce nu sunt menţionate în declaraţia de interese?„. Există şi posibilitatea ca notariatul să fi avut un contract cu administratorul judiciar, fără implicarea oficială a societăţii OLTCHIM… şi din acest motiv nu apare nimic în declaraţia de interese. Desigur, situaţia prezentată ar putea sau chiar ar trebui să stârnească interesul ANI (Agenţia Naţională de Integritate).
În ceea ce priveşte ultimele două declaraţii de avere ale senatorului SCÂNTEI, merită menţionate următoarele informaţii:
- a terminat de achitat un credit de 85.000 lei, contractat în 2013 şi scadent în 2018
- nu menţionează corect sumele pe care le mai are de plătit la celelalte două credite în derulare, ci doar valoarea împrumuturilor iniţiale – 270.000 franci elveţieni şi 150.000 franci elveţieni, cu menţiunea că despre creditul mai mare a spus la un moment dat că a fost convertit în lei
- nici până acum nu a recuperat 38.023,76 lei, bani cheltuiţi în campania electorală
- din 8,2 milioane de lei… nu a reuşit să economisească/investească niciun leu
- în iunie 2017 a donat suma de 340.000 lei unei persoane pe nume Mihaela SPINARU, ministru-consilier şi director al Institutului Diplomatic Român din cadrul Ministerului Afacerilor Externe
Cât priveşte activitatea de parlamentar, aceasta a generat pentru Laura-Iuliana SCÂNTEI venituri nete de 139.326 lei în 2017 şi de 120.036 lei în 2018… ceea ce înseamnă că anul trecut a muncit şi mai puţin decât în 2017! (sursa foto: facebook.com/iulia.scantei)
UPDATE:
Am întrebat administratorul judiciar de banii încasaţi de BIN Scântei Laura-Iuliana pentru autentificarea contractelor de la OLTCHIM, iar răspunsul foarte prompt (o bilă albă!) a fost acesta:
- Cheltuielile cu autentificarea contractelor de vânzare prin cabinetul BIN au fost plătite de cumpărători (nicidecum de societatea debitoare). Aceasta practică este uzuală în tranzacţii.
- Astfel de informaţii nu sunt de natura celor prevăzute a fi publicate în BPI, neimpactând debitoarea sau creditorii.
- Singurele cheltuieli care au fost în sarcina legală a societăţii debitoare au fost taxele plătite la ACPI şi Cartea Funciară.