Înfiinţată în octombrie 2013 de Mihai-Alexandru GHIŢĂ (26 de ani în prezent) şi Costel MIHAI (29 de ani), societatea TOTTO SECURITY SRL Bucureşti (CUI: 32372495) nu a avut activitate până în vara anului 2015, când a fost preluată de Theodora Iuliana ALISTAR (41 de ani), în scopul transferării activităţii de pe ALISTAR SECURITY SRL Bucureşti (CUI: 24887130), firmă al cărei patron, Dan ALISTAR (53 de ani), fusese arestat preventiv la un moment dat, fiind acuzat (împreună cu alte 7 persoane) de evaziune fiscală şi spălare de bani.
Dacă ALISTAR SECURITY SRL a reuşit să adune datorii la bugetele de stat în valoare de 11 milioane lei în cei aproximativ 7 ani de activitate, TOTTO SECURITY SRL a depăşit orice aşteptări, DGRFP Bucureşti fiind înscrisă la masa credală cu suma de 9.138.664 lei. De remarcat faptul că această creanţă este integral bugetară, şi nu garantată.
După cum precizează administratorul judiciar provizoriu FRACTAL INSOLVENŢĂ SPRL (Alexandru RUSU) în raportul privind cauzele insolvenţei, TOTTO SECURITY SRL a avut cheltuielie cu asigurările şi protecţia socială de 2.427.020 lei în 2015 şi de 2.232.138 lei în primele 6 luni din 2016. Ţinând cont de aceste sume şi de restanţele totale la bugetele de stat, rezultă că societatea nu a plătit (aproape) nimic în perioada de maxim un an şi jumătate de activitate (până la deschiderea procedurii de insolvenţă, pe 2 septembrie 2016).
Acest sictir faţă de obligaţiile financiare manifestat de firma controlată de Theodora Iuliana ALISTAR pare a fi susţinut/încurajat şi de Fisc. Pe lângă faptul că DGRFP Bucureşti nu are garanţii pentru creanţa deţinută, nici poprire pe conturi nu a aplicat, din moment ce acelaşi raport spune că, la 30 iunie 2016, TOTTO SECURITY SRL avea disponibilităţi băneşti de 1.530.529 lei!
Cu excepţia acestor informaţii valoroase pe care Alexandru RUSU le-a scăpat în raportul privind cauzele insolvenţei, documentul este o mizerie plină de generalităţi şi afirmaţii infantile, de genul „Dacă întreprinderea este profitabilă, atunci veniturile din vânzări vor fi mai mari decât costurile” şi „O firmă neprofitabilă va avea cheltuieli mai mari decât intrările de numerar”! Mai mult, la aşa-zisa analiză a administratorul judiciar, „perioada de timp luată ca referinţă este de trei ani, pentru a se obţine o imagine cât mai fidelă asupra evoluţiei situaţiei economice şi financiare a debitorului”. Asta în condiţiile în care firma a fost înfiinţată în octombrie 2013, ceea ce înseamnă că nici nu avea 3 ani când a intrat în insolvenţă, iar pentru 2013 şi 2014 a raportat 0 (zero) la cifra de afaceri, activitatea propriu-zisă demarând, cum am precizat deja, în vara anului trecut.
La o analiză aşa de super-profesionistă, şi concluziile sunt pe măsură:
- Pe fondul crizei financiare internaţionale care s-a făcut simţită şi în România, societatea s-a confruntat cu o serie de dificultăţi în încasarea creanţelor aferente serviciilor prestate
- În privinţa persoanelor cărora le-ar fi imputabilă starea de insolvenţă, până la data redactării prezentului raport nu au fost identificate indicii clare privind responsabilitatea membrilor organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii
- Societatea are în prezent un portofoliu de 44 de contracte în curs de derulare. Există posibilitatea ca activitatea societăţii să fie reorganizată astfel încât activitatea derulată în cadrul companiei să devină profitabilă.
- Administratorul judiciar provizoriu consideră că există o posibilitate reală de reorganizare a activităţii debitorului şi recomandă redresarea activităţii debitorului pe baza unui plan de reorganizare judiciară.
Pentru valoarea demonstrată prin acest raport şi pentru faptul că nu a respectat termenele impuse de instanţă, FRACTAL INSOLVENŢĂ SPRL a solicitat Adunării Creditorilor să îi aprobe un onorariu fix de 1.500 euro/lună plus 3% din activele valorificate în procedură SAU 4% din sumele distribuite către creditori. În ziua întrunirii, Fiscul „s-a sculat cu faţă la cearşaf” şi, prin urmare, a fost „împotrivă” la toate punctele de pe ordinea de zi, aşa că a rămas să se întrunească o altă Adunare a Creditorilor, la care probabil DGRFP Bucureşti va propune un alt administrator judiciar. Asta spre disperarea patroanei Theodora Iuliana ALISTAR, care se şi vedea în Comitetul Creditorilor, deşi deţine o creanţă subordonată de numai 1.587 lei.
Următorul termen de judecată în Dosarul de insolvenţă nr. 32012/3/2016 de la Tribunalul Bucureşti, de care se ocupă judecătorul sindic Oana SCUTELNICU, este programat pe 25 noiembrie 2016. (sursa foto: facebook.com)
DOCUMENT ATAŞAT:
TOTTO SECURITY – tabel preliminar al creanţelor