GDPR este un regulament pe care instituţiile/autorităţile îl interpretează după bunul plac. Astfel, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) – invocând GDPR – nu mai publică proprietarii posturilor radio şi TV… deşi acestea nu pot fi deţinute decât de persoane juridice. În schimb, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) publică fără probleme adresele de domiciliu ale persoanelor fizice care doar depun o cerere pentru înregistrarea unei mărci sau a unui brevet de invenţii. Nu există niciun motiv întemeiat pentru a comunica aceste adrese… dar trebuie acoperite cumva „scugerile de informaţii” către anumiţi consilieri în proprietate industrială!
În cazul documentelor din BPI (Buletinul Procedurilor de Insolvenţă), există două situaţii total diferite: practicienii nu publică datele cu caracter personal, unii au devenit „mai catolici decât papa” şi precizează doar iniţialele numelor! În schimb, instanţele dau la liber adrese de domiciliu sau chiar CNP-uri. Cel mai recent şi mai grozav/groaznic caz l-am întâlnit în cazul SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA (CUI/CIF: 30855230).
Pe 2 martie 2020, Tribunalul Hunedoara a publicat în BPI nr.4259 o sentinţă din cadrul procedurii de insolvenţă. Sentinţa propriu-zisă are mai puţin de două pagini… în timp ce lista cu creditori persoane fizice – (foşti) salariaţi – se întinde pe 68 de pagini (mai sunt şi 4 pagini cu creditori persoane juridice). Sunt 4.190 de persoane fizice cu nume, prenume şi adresa completă (inclusiv numărul apartamentului). CNP-urile şi numerele de telefon nu sunt trecute, dar probabil a fost o scăpare!
……………….
În timp ce redactam acest articol, a fost publicat BPI nr.4505, cu o altă decizie a Tribunalului Hunedoara din Dosarul de insolvenţă nr.5075/97/2016. Din nou, aproape 70 de pagini cu adresele complete ale celor 4.190 de (foşti) salariaţi. Sper să mă înşel, dar nu cred: aceşti 4.190 de oameni primesc prin poştă fiecare sentinţă… în forma completă (care apare în BPI), adică de peste 70 de pagini! (sursa foto: myamcat.com)