Iniţial, pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii în 2021” şi-au anunţat candidatura 3 oraşe româneşti (Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi). Pe ideea că, dacă a ajuns Craiova să aspire la acest titlu, atunci are şanse şi Brăila, oraşul care se declară „frate cu Dunărea” (de ce frate şi nu soră?!) şi-a prezentat intenţiile în acest sens. „Ideea se va învârti cel mai probabil în jurul unei cifre, noi ne-am gândit la 12. De exemplu: 12 ore, 12 luni, 12 etnii, 12 feluri de mâncare, 12 activităţi, 12 oraşe implicate”, a declarat Aurel Gabriel Simionescu, primarul municipiului Brăila.
Primarul Simionescu nu este marinar, cum s-ar putea deduce din exprimări, ci e doctor în economie, absolvent de TCM. Aşa spune el în CV-ul de pe site-ul primăriei. Cât de doctor (în economie) este? Cât poate fi un individ care susţine că 12 e cifră. Culmea e că aşa apar mai toate titlurile din presă („Candidatura Brăilei la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 se bazează pe cifra 12”) şi nu s-a gândit nimeni să-i spună doctorului în economie că 12 nu-i cifră, ci „e două cifre, 1 şi 2” sau, mai corect, un număr format din două cifre.
Pe lângă tâmpenia cu cifra 12, merită remarcată formularea „se va învârti”, care reprezintă un adevăr – candidaturile la titlul de „Capitală Europeană a Culturii în 2021” sunt învârteli menite a mai sifona nişte bani de la bugetul local.
Mai exact, s-au înfiinţat asociaţii/fundaţii la nivel de primării, care oferă locuri de muncă unor clienţi politici şi învârt nişte bani, nu puţini, că doar la anu’ sunt alegeri. Şi dacă vă întrebaţi care ar fi suma „învârtelii”, menţionez că Asociaţia „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021” a cheltuit în numai 4 luni din 2013 (a fost înfiinţată pe 3 septembrie) suma de 1.046.179 lei, încheind anul şi cu un deficit de 16.477 lei. (foto: imgarcade.com)