Romică URSU (foto) a falimentat până acum 6 firme (deja radiate), mai are una în insolvenţă şi 3 în funcţiune, a ţepuit inclusiv un judecător (detalii AICI)… şi pare a fi „prieten la cataramă” cu Fiscul ieşean, o (ultimă) dovadă în acest sens fiind pasivitatea (complicitatea?) instituţiei ieşene în cazul falimentului KADO INDUSTRY SRL Dancu (CUI/CIF: 36288150).
Înfiinţată în iulie 2016, societatea KADO INDUSTRY SRL a intrat în insolvenţă pe 31 octombrie 2018 şi – DUPĂ MAI PUŢIN DE 6 LUNI – pe 27 martie 2019 s-a dispus închiderea procedurii şi radierea firmei, fără să se mai treacă prin faliment, pe motiv că debitoarea nu deţinea nimic… în afară de nişte datorii enorme la bugetele de stat.
Înscris la masa credală cu o creanţă bugetară de 1.076.012 lei, reprezentând 36,5% din total, creditorul DGRFP/AJFP Iaşi a aşteptat pasiv închiderea procedurii (nu a participat şi nici nu a trimis vot la Adunarea Creditorilor!)… după care a contestat raportul final al administratorului judiciar, dar ceea ce spune instanţa demonstrează că a fost doar un demers formal, menit a acoperi cu documente justificative instituţia şi, implicit, angajaţii… care în realitate şi-au propus să nu-l deranjeze pe Romică URSU.
Iată ce a afirmat judecătorul sindic Oana PIPEREA de la Tribunalul Iaşi în sentinţa de închidere a procedurii:
-
Obiecţiunile au fost formulate de către creditoare cu ignorarea vădită a dispoziţiilor legale, întrucât acţiunea în antrenarea răspunderii fostului administrator statutar poate fi formulată şi de către creditorul deţinând o creanţă cu o pondere de peste 30% din valoarea masei credale, aşa cum prevăd dispoziţiile art.169 alin.2 din Legea 85/2014, astfel cum au fost modificate prin OUG 88/2018
-
În speţă, creditoarea DGRFP Iaşi deţine o creanţă în cuantum de 36,49% din totalul masei credale, aspect care îi conferă calitate procesuală activă în introducerea acţiunii prevăzute de art.169, fără a implica voinţa Adunării Creditorilor
-
Or necunoaşterea legii (aspect nepermis conform principiului general „nemo censetur ignorare legem”) nu poate fi opusă nici lichidatorului judiciar şi nici judecătorului-sindic.
Pentru că aşa prevede „fişa postului”, DGRFP Iaşi – AJFP Iaşi a atacat decizia la Curtea de Apel, numai că nici această instanţă nu i-a dat dreptate şi a confirmat foarte clar că
Apelanta avea posibilitatea de a promova acţiunea în antrenarea răspunderii fostului administrator statutar
Pentru că vorbim cel puţin de greşeală/incompetenţă a angajaţilor Fiscului ieşean, dacă nu cumva de infracţiunea de neglijenţă în serviciu, am întrebat DGRFP Iaşi dacă au existat sancţiuni împotriva celor care „au comis-o” în cazul falimentului KADO INDUSTRY SRL.
Răspunsul primit este acesta:
Nu este cazul. Dosarul a fost instrumentat conform legislaţiei şi a procedurilor în vigoare.
Altfel spus: „ignorarea vădită a dispoziţiilor legale” înseamnă – pentru conducerea DGRFP/AJFP Iaşi – „conform legislaţiei şi a procedurilor în vigoare„! Sunt curios să aflu dacă şi alte instituţii au aceeaşi interpretare!
